Al rugaciunii dulce ceas

1. Al rugăciunii dulce ceas,
Mă chemi îngrijorări să las
Şi mă conduci la Dumnezeu
Să-I spun întreg necazul meu.
Iar când pe cale vin dureri,
Îmi dai depline mângâieri,
Ce minunat e-acest popas:
Al rugăciunii dulce ceas.

2. Al rugăciunii dulce ceas,
Tu porţi pe aripi al meu glas
Spre cer, de unde Dumnezeu
Dă binecuvântări mereu.
El zice: „Faţa Mea căutaţi,
Cuvântul vieţii să-L gustaţi“.
Mai mult mă-ncred în al Său glas,
Stând în al rugăciunii ceas.

3. Al rugăciunii dulce ceas,
Vei fi mereu al meu popas
Cât timp aici călătoresc
Şi către cer cu dor privesc.
Când trupul meu va fi-n mormânt,
Iar eu voi fi la Domnul sfânt,
Ca amintire mi-a rămas
Al rugăciunii dulce ceas.